Testul poligraf considerat cea mai facila si sigura metoda de stabilire a simularii, analizeaza toate modificarile fiziologice ce au loc in organism si starile emotionale asociate negarii adevarului, identificand si starile de frica ale persoanelor testate.
Poligraful nu poate sesiza o minciuna, dar reflecta cu succes toate modificarile fiziologice care au loc in organism in momentul simularilor ce converg starilor emotionale speciale.
Studiile in domeniu au reliefat faptul ca ori de cate ori suntem pusi in fata unei situatii sau a unei intrebari dificile reactionam emotiv, organismul suferind modificari emotionale sesizabile de catre poligraf.
Si orice minciuna ori neadevar pe care il spunem in momentul in care suntem conectati la testul poligraf, ne induc o stare de tensiune emotionala, ce poate fi detectata cu usurinta.
Specialistii sustin ca orice persoana vinovata de ceva reactioneaza ori de cate ori este supus unor intrebari cheie, retraind emotiile existente din trecut.
Poligraful nu poate preciza cu exactitate acuratetea sau veridicitatea raspunsurilor persoanelor intervievate, interpretarea acestora, bazandu-se aproape in totalitate pe profesionalismul si competenta examinatorului.
La noi in tara, testarea cu poligraful este benevola, ea realizandu-se doar cu un acord scris in prealabil, din partea persoanei testate.
Legislatia prevede ca nu se pot supune testului poligraf :
- Persoanele cu afectiuni psihice, oricare ar fi diagnosticul;
- Persoanele aflate sub tratament;
- Minorii;
- Alcoolicii;
- Femeile insarcinate.
Specialistii sustin ca testele poligraf trebuie facute in anumite conditii, in caz contrar rezultatele acestora putand fi indoielnice.
Astfel, persoanele testate nu trebuie sa fie sub influenta bauturilor alcoolice sau a diferitelor medicamente ce au actiune asupra functiilor sistemului nervos, sa nu fie testate dupa o ancheta prelungita si obositoare, sa nu fie amenintate, sau sa nu fie supuse initial confruntarilor ori reconstituirilor.
Cel mai simplu test poligraf consta in:
- Completarea fisei tip, cu datele de stare civila si amanuntele medicale;
- Un mini-interviu pretestare;
- Colectarea diagramelor aferente testului;
- Analiza acestora;
- Centralizarea rezultatelor si expertiza poligrafica.
Cea mai importanta parte a testului o reprezinta interviul de pretestare, ce poate fi decisiv in interpretarea rezultatelor.
Examinarea propriu-zisa implica atasarea echipamentelor specifice testarii, ce sunt nedureroase, dar pot fi considerate incomode:
- Doua tuburi pneumograf ce se fixeaza pe abdomen si torace;
- Doua placute metalice atasate pe degetele inelar si aratator;
- Un tensiometru atasat pe partea superioara a bratului;
- Un pulsometru atasat pe degetul mijlociu.
Poligraful este considerat de specialisti ca fiind dispozitivul ce masoara si inregistreaza parametrii fiziologici din timpul testarii, precum pulsul, respiratia, tensiunea arteriala sau gradul de conductivitate al pielii.
Cercetatorii apreciaza ca masuratorilor reprezinta gradul de anxietate al persoanelor supuse testului poligraf la fiecare neadevar rostit.
Exista insa si situatii cand subiectul isi poate controla anxietatea, caz in care rezultatele testului sunt eronate. Si tocmai din acest motiv, poligraful nu este o metoda stiintifica de detectare a vinovatiei cuiva, el fiind doar optional avut in vedere.
Primul poligraf rudimentar a fost creat in anul 1913, la Universitatea Harvard, studentul William Moulton Marston utilizand pentru prima oara valoarea presiunii sistolice drept metoda de detectare a minciunii.
A urmat dispozitivul creat de medicul John A. Larson, care inregistra reactia conductibilitatii pielii, dar si presiunea sangelui. Aparatul a fost si utilizat de politia orasului Berkeley din California, fiind considerat primul poligraf complex ce masoara mai mult de un parametru.
Citeste alte articole interesante, aici!
